Stresul și sănătatea inimii

Adesea, ceea ce este stresant pentru o persoană poate să nu fie perceput la fel pentru alta. De reținut că evenimentele fericite (căsătoria, promovarea la locul de muncă, o nouă casă) și evenimentele nefericite (boală, suprasolicitare, probleme de familie) pot provoca în egală măsură stres.

Cu toții resimțim și reacționăm la stres în moduri diferite, iar aceasta are legătură directă cu sănătatea noastră. De aceea, a învăța cum să gestionăm stresul duce la o mai bună calitate a vieții și o mai bună sănătate a inimii.

Stresul, sănătatea mintală și inima ta

Sănătatea mintală poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra sănătății noastre fizice și asupra factorilor de risc pentru boli cardiovasculare.

Stresul poate contribui la comportamente nesănătoase, asociate unui risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral, cum ar fi:

• Fumat
• Mâncat în exces
• Insuficientă activitate fizică
• O dietă nesănătoasă
• A fi supraponderal
• Neluarea medicamentelor conform prescripției medicului

Răspunsul organismului la stres poate include:

• Durere de cap
• Dureri în corp
• Dureri de stomac
• Erupții cutanate

De asemenea, stresul poate să te facă să te simți epuizat, să ai un somn prost, să fii nervos și iritat.

O situație stresantă declanșează un lanț de evenimente: corpul eliberează adrenalină, un hormon care provoacă pentru scurt timp accelerarea respirației și a ritmului cardiac și creșterea tensiunii arteriale. Aceste reacții te pregătesc să faci față situației, oferindu-ți ceea ce se numește răspuns de „luptă sau fugi”.

Ce este stresul cronic?

Stresul cronic apare atunci când te confrunți cu stres pentru o perioadă lungă de timp și poate duce la hipertensiune arterială, care poate crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Gestionarea stresului poate reduce sau preveni bolile de inimă?

Gestionarea stresului este benefică pentru sănătatea și bunăstarea ta, fiind asociată cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare.

Condițiile precare, ce nu ajută bunei sănătăți mintale includ:

• Burnout
• Depresie
• Anxietate
• Furie
• Pesimism
• Nemulțumirea față de viață

Aceste afecțiuni sunt asociate cu răspunsuri corporale potențial dăunătoare, cum ar fi:

• Ritm cardiac neregulat
• Probleme digestive
• Creșterea tensiunii arteriale
• Inflamaţii
• Reducerea fluxului de sânge către inimă

Sănătatea mintală include și emoții precum:

• Fericire
• Optimism
• Recunoştinţă
• Simțul scopului și satisfacția vieții
• Mindfulness

Cum poate fi gestionat mai bine stresul?

• Făcând exercitii fizice în mod regulat, fapt ce poate ameliora stresul, tensiunea, anxietatea și depresia. Ia în considerare o plimbare în natură, exercițiile aerobice sau yoga.
• Fă-ți timp pentru prieteni și familie. Este important să păstrezi conexiunile sociale și să vorbești cu oameni în care ai încredere.
• Dormi suficient. Adulții ar trebui să urmărească șapte până la nouă ore pe noapte.
• Menținerea unei atitudini pozitive. Păstrează un jurnal al recunoștinței și scrie în el săptămânal.
• Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau ascultarea muzicii.
• Găsirea unui hobby motivant, care îți place, precum tricotatul, desenatul, gătitul de rețete noi.

Înțelegerea modului în care stresul îți afectează corpul este un pas important în a face față acestuia. Identifică sursele de stres din viața ta și căută modalități de a le reduce și de a le gestiona. Un profesionist din domeniul sănătății te poate sprijini pe durmul unei mai bune gestionări a stresului.

Sursa: American Health Association